Romania mea frumoasa:
Sapanta, Maramures.
Cimitirul Vesel si casa memoriala Stan Ioan Patras.
Am dorit inca de
asta vara, de cand am fost in concediu in acest frumos loc din tara noastra, sa postez
pe blog fotografiile facute, dar nu am reusit decat acum, spre sfarsitul
anului.
Sapanta este
o localitate din judetul Maramures, renumita pentru cimitirul ei, unde crucile
sunt colorate predominant in culoarea albastru, asa numitul "albastru de
Sapanta". Pe fiecare cruce este pictata o scena din viata celui decedat iar
dedesuptul picturii sunt gravate cateva versuri simple, naive chiar, uneori chiar cu greseli gramaticale, versuri ce descriu
viata celui ce odihneste in acel loc. Versurile incrustate pe cruci sunt scrise, in general la
persoana I, de parca cel decedat s-ar adresa celor vii care ii citesc epitaful,
si ele au un stil plin de satira si ironie. Aceasta opera este creatia
mesterului Stan Ioan Patras (1908-1977) ce a fost sculptor, pictor si poet
popular in acelasi timp. El a deprins mestesugul sculpturii din familie, inca
de la varsta de 14 ani. Primul epitaf cioplit a fost realizat in anul 1935 si a fost mult mai simplu facut decat cele ulterioare. De
atunci, timp de peste 50 de ani mesterul, impreuna cu ucenicii lui, au realizat aproximativ 800 de astfel de cruci din lemn de stejar.
Casa memoriala Stan Ioan Patras. Casa memoriala nu este langa cimitir, si desi nu este totusi departe de el, trebuie sa aveti rabdare si sa intrebati pe drum localnicii pana ajungeti la acest obiectiv deoarece indicatoare de orientare nu prea exista.
Stan Ioan Patras a realizat si
multe alte obiecte sculptate din lemn, pentru gospodarie, cum sunt si cele din casa lui: coltare,
cuiere, scaune, dulapuri, blidare, lingurare, tablouri și lucrari mai mari cum ar fi troitele si portile maramuresene. El le-a colorat apoi in
culori vii, culori ce sunt facute din pigmenti naturali: alb, verde, rosu si negru. Culoarea
"albastru de Sapanta" este o culoare speciala creata de mester si secretul prepararii ei l-a transmis doar ucenicilor lui.
Atelierul mesterului se afla langa casa. Astazi, in acest atelier lucreaza in continuare unul dintre ucenicii lui de odinioara, Dumitru Pop Tincu cu care am stat de vorba cand am vizitata casa memoriala.
Vedere
din curtea casei memoriale, catre poarta, unde la intrare exista o statuie
facuta mesterului de catre unul dintre ucenicii sai. Pe monument sunt incriptionate urmatoarele cuvinte: "Acest monument s-a facut de Stan Vasile Coltun lucrat in piatra
pentru Stan Ion Patras nascut la 1908 mort in 1977 urmas Dumitru Pop
Tincu".
Vedere generala din Cimitirul Vesel din Sapanta.
Pe crucea sa, mesterul Stan Ioan Patras, a pus sa i se incrusteze urmatorul epitaf:
De
cu tanar copilas
Io am fost Stan Ion Patras,
Sa ma ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Cate zile am trait
Rau la nime n-am dorit,
Dar bine cat am putut
Orisicine mi-a cerut.
Vai saraca lumea mea
Ca greu am trait in ea.
Io am fost Stan Ion Patras,
Sa ma ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Cate zile am trait
Rau la nime n-am dorit,
Dar bine cat am putut
Orisicine mi-a cerut.
Vai saraca lumea mea
Ca greu am trait in ea.
Crucea cu Soacra:
Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pe aici
Incercati sa no treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu moi purta
Ca-napoi n a inturna
Stai aicea draga soacra mea.
Crucea cu tractoristul:
Aicea eu ma odihnesc
Pop Grigore ma numesc
Mie mi-a placut tractoru
Cu sticla sa-mi stimpar doru
Am trait tot suparat
Ca tata mic mau lasat
Poate asau fost soarta mea
Tanar sam las viata
Moarte tanar ma luoai
La 33 de ai
Steagu-i frumos ca o stea
Scurta o fost viata mea
Cat am trait pe pamant
Orice lucru am iubit
Cu caru bine am umblat
Am jucat si am strigat
Cantam sam suerat
Pana am fost mai tinerel
Am fost bun si ciobanel
Eu un lucru va intreb
Pe care vam suparat
Eu va rog sa fiu ertat
Pana voi fi judecat
Alte doua cruci ce spun alte doua povesti.
Denumirea
"Cimitirul Vesel" vine probabil de la crucile multicolore si de la
epitafurile satirice, chiar ironice, scrise pe ele. Moartea insa nu este
privita aici ca o tragedie. Cred ca este un obicei care vine din strabuni, de
pe vremea dacilor, care priveau moartea ca pe o trecere catre altceva si nu ca
pe ceva definitiv si iremediabil. N-as putea spune ca este chiar un cimitir
vesel dar are o alta abordare in fata mortii decat cea obisnuita. Este un
obiectiv turistic unic in tara care merita vazut, alaturi de casa memoriala a
creatorului acestor cruci cu epitafuri incrustrate, care povestesc in
cateva versuri, mai vesele sau mai triste, despre viata unui om.
Biserica Nasterea Maicii Domnului din Cimitirul Vesel din Sapanta.
Obiecte de port popular din Maramures.
Magazin cu obiecte traditionale din Maramures.
Wow, interesting. Every culture is interesting in its own way! looks really fine.
RăspundețiȘtergereThank you Khadija.
ȘtergereSuch beautiful photos
RăspundețiȘtergereCheers
Dr Sonia
Thank you Dr Sonia.
ȘtergereAm fost de multe ori la Sapanta si la Cimitirul vessel. De fiecare data, emotia era la fel de puternica, mai ales ca totul este foarte bine intretinut, ingrijit si bine organizat. Cand am fost eu, in vara, inca era in renovare biserica din incinta cimitirului, deci, o ocazie in plus sa mai merg si anul viitor, poate.
RăspundețiȘtergereBiserica era inca in renovare si cand am fost noi. Am incercat sa fotografiez dintr-un unghi de unde nu se vedeau shelele.
RăspundețiȘtergere