Reflexii de primavara
A venit din nou primavara.
Am luat aparatul foto si m-am dus cu o prietena prin oras.
Dintre zecile de fotografii facute am sa postez acum si aici, si pentru reflexii in oglinda S15/23, cateva care mi-au ramas in minte.
Fiecare usa are povestea ei ce contine in secret si
povestea persoanelor care au intrat si au iesit pe acea usa.
Si pentru cateva clipe si povestea persoanelor care s-au reflectat in geamurile ei.
Spatele unei cladiri. Uneori este mai spectaculos decat fatada.
Gardul Gradinii Cismigiu.
Sa intram si inauntru...
"Creepy things" ne pandesc de nicaieri, fara sa stim, la lumina zilei.
Bancile din Cismigiu, inca singure, se incalzesc la soarele diminetii.
.JPG)
Dar se mai bucura si altii de soare.
Oare ce poveste duce in spate cu el acest tanar?
vai ce mult imi plac usile de intrare cu geamuri ornamentale ♥ Minunate imagini. Imi plac si celalalte fotografii din parc ("monstrul" verde simpatic♥)
RăspundețiȘtergereLa cât mai multe plimbari placute!
Frumoasa plimbarea prin parc! Multumesc, Ileana!
RăspundețiȘtergereUn weekend minunat! Paste fericit!
Minunate fotografiile, pline de povesti si stralucire - ce inseamna sa faci fotografii cu sufletul. Cat de luminos si frumos apare, dintr-odata, Bucurestiul. :)
RăspundețiȘtergereImi place sa vad astfel de usi - chiar o astfel de usa, a unei casute micute, mi-a adus un zambet pe buze acum cativa ani, cand ii asteptam pe parinti sa iasa cu Dodo de la doctor. Cand eram mica, era foarte firesc sa vad astfel de usi la case...Cu timpul insa au cam.. disparut.
Spatele casei este chiar interesant :D Ca o harta a comorii...
In Cismigiu!!! De cand nu am mai fost :). Copacul creepy e chiar un pic.. haios :))).
Nu stiam ca mai sunt bancute de acest gen (stiu ca intr-un timp le inlocuisera.. sau?)
Mi-au placut imaginile pitoresti cu cei asezati pe iarba. Ce frumos!! :)
Si cand eram eu mica, in Pitesti, era un deal spre stadion, in trepte, cu pini, unde oamenii venea si isi asezau pe iarba un pledulet si stateau si vorbeau, mai mancau un sandvis (nu nu lasau mizerie).. dar erau destul de multi din alta generatie.. si poate de aceea. Desigur pana in 89. Dupa, dealul a fost impanzit cu... vilisoare.
Aleea ce duce spre iesire imi aminteste de unele porti japoneze. Ce frumos!
Ma intreb si eu, alaturi de tine, oare ce poveste duce in spate tanarul (in afara de .. banuiesc un violoncel? hihi....). Pupici si ma bucur mult ca ai spart gheata!! wee!!
"Creepy things" e tare de tot! 😊 Tare-mi place foto!
RăspundețiȘtergereDrept ai zis-o: usile, portile, ascund atat de multe povesti!
Imaginile pe care le-ai postat mi-au facut un incredibil dor de Cismigiu! (nici nu stiu de cand n-am mai ajuns in Bucuresti - dar sigur nu am fost in Cismigiu ultima data cand am fost) 😊
Zile senine iti doresc!
Multumesc pentru comentarii!
RăspundețiȘtergere